De ce sa mergi la Collage Festival 2024

Collage Festival ajunge anul acesta la a doua ediție și este, în umila mea părere, un eveniment de neratat pentru toți cei interesați de artele vizuale și nu numai. Festivalul reunește diverse forme de exprimare artistică, de la colaj la performance-uri, live painting și muzică, oferindu-le participanților ocazia de a explora creativitatea sub mai multe forme.

Poate cel mai important aspect al festivalului, pe lângă multidisciplinaritate, este posibilitatea de a intra în dialog direct cu artiști contemporani care contribuie la dinamizarea comunității locale și la crearea unui spațiu de interacțiune culturală. O parte dintre aceștia sunt membrii Bucharest Collage Collective, co-organizatorii festivalului, care și-au dorit să ajungă în acest fel mai aproape de public. Mai mult decât un eveniment „de bifat” în luna octombrie – foarte efervescentă dpdv cultural, de altfel, lucru care nu poate decât să mă bucure – el constituie un prilej de a descoperi noi perspective și, bineînțeles, de conectare cu ceilalți.

Am stat de vorbă cu doi dintre membrii echipei curatoriale a evenimentului, Andrei Stan și Ada Moisă, pentru a înțelege cum au gândit anumite aspecte ale ediției de anul acesta, ce sfaturi au pentru cei care se tem să pășească în astfel de spații împânzite de artiști și „oameni culți” și de ce anume festivalul este, de fapt, cu și despre toată lumea.

---

Deși festivalul creat de voi are în centru colajul (big spoiler here), ați angrenat multe alte forme de artă de care vizitatorii să se bucure: pictură, teatru, muzică, performance-uri și chiar dezbateri – care se vor naște, oricum, natural pe tot parcursul evenimentului.

Ce sperați să înțeleagă publicul din acest melanj de expresii artistice, reunite în cadrul unui festival care are totuși, cum am zis, colajul ca nucleu?

Collage Festival este un proiect care a plecat din interesul și dragul față de colaj, cât și din dorința de a crește și de a promova acest stil de artă. Colajul este o formă de expresie de o mare complexitate, din simplul motiv că se poate adapta la oricare altă formă de artă – precum pictură, teatru, muzică, performance-uri și chiar dezbateri.  

Sperăm ca publicul sa aibă parte de o experiență frumoasă, profundă, să plece inspirați și dornici să-și exprime propria creativitate într-un fel armonios și, de ce nu, poate chiar prin colaj. Ne dorim să arătăm varietatea de stiluri, tehnici și medii ale acestui stil de artă. Vom avea colaje sub formă analog, digitale, mixed media, asamblaj, video și instalații. Un mare colaj de colaje. 

Ne dorim ca acest festival să fie o ocazie de comuniune, de explorare, de joacă, prin care să creăm un colaj mare de oameni plini de frumos și drag. 

Aș fi curioasă să știu cum anticipați că va fi recepționat festivalul în spațiul local – și aici mă refer la cei din afara cercurilor de apropiați și/sau cunoștințe din bula culturală. Cum i-ați convinge pe cei care se tem să participe la astfel de evenimente, intimidați fiind, poate, de ideea că „nu știu cu ce se mănâncă arta”? 

Ne-am dorit să organizăm acest festival într-un loc central, în inima Bucureștiului, iar Green Hours este locul perfect. Este un loc drag Bucureștiului: cunoaște bine atât artiști, cât și oameni dornici de artă. Pentru a-i întâmpina pe cei care poate nu au avut ocazia să deguste arta, i-am invita la Collage Festival pentru că este contextul perfect.

Ne-am propus un proiect care să aducă arta mai aproape de om. Membrii Bucharest Collage Collective țin ateliere variate de artă, ne dorim sa creăm un spațiu în care oamenii să se poată împrieteni cu arta și să se lase inspirați de artiștii prezenți la festival. Tocmai de aceea am decis să prezentăm arta în forme cât mai accesibile, de la expozițiile clasice, la proiecții video, performance, teatru și muzică.

De la stânga la dreapta: Nicoleta Ababei, Livia Marinescu, Cristiana Bucureci, Ruxandra Niculae, Andrei Stan și Ada Moisă, membri ai Bucharest Collage Collective.

Pe de altă parte, sunt sigură că există și reacția cumva diametral opusă, de „Oricine poate să facă un colaj, asta mai e artă?!”. Eu cred că that’s exactly the point: oricine poate să facă unul, iar farmecul colajului e constituit tocmai de faptul că demistifică imaginea artistului și-l coboară printre muritori, fără ca asta să-i știrbească din importanță. În calitate de artiști colajiști, voi cum vedeți lucrurile?

Așa este, oricine poate face aproape orice, nu doar colaj; însă atât procesul, cât și rezultatele vor fi la un anumit nivel de profunzime și măiestrie. Este nevoie de timp, perseverență, iubire și multă răbdare pentru a evolua în orice ne-am propune. Faptul că știu să pictez nu mă face un mare pictor, faptul că știu să cânt la chitară nu mă face un mare chitarist. La fel este și în cazul colajului. 

Colajul este un stil de artă foarte prietenos, te poți bucura de proces și rezultat încă de la prima experiență. Forme de artă precum desenul, pictura, dansul sau muzica cer o anumită inițiere în tehnică înainte ca rezultatele să fie suficient de bune, fără să ne simțim dezamăgiți și descurajați. Arta este o expresie firească a vieții, avem nevoie să o facem și să o consumăm. Acest „Oricine poate să facă…” este pe atât de adevărat, pe cât este de fals. Da, oricine are un potențial de a face – dar munca, perseverența,  disciplina și succesul se dobândesc doar atunci când faci. 

Cu deschiderea și înțelegerea potrivită, orice poate fi dus la nivelul de artă. Arta este mereu aici, noi să o trăim. Colajul are o latură terapeutică, introspectivă, dar și o latură sălbatică și inovativă. 

Povestiți-mi puțin despre tema de anul acesta, Playing with reality. Orice artist o face, iar în colaj e cât se poate de pregnantă supremația absurdului, a realismului magic, dar aș vrea să știu ce înseamnă pentru fiecare dintre voi această idee și cât de important este jocul în actul artistic personal?

Jocul este esențial în actul artistic, dar și în viața de zi cu zi. Copilul interior trebuie hrănit și îngrijit, altfel viața devine monotonă. Jocul, sau mai bine spus joaca, este o explorare, o expresie ferită de grija eșecului, un limbaj universal. Joaca este, precum arta, o parte firească a vieții, un act natural. 

“Playing with reality” este o reamintire a faptului că joaca este o stare de a fi, un spațiu din care putem să ne adaptăm mai ușor la viața de zi cu zi, să evoluăm și să ne (auto)cunoaștem.   

În încheiere, aș vrea să-mi spuneți ce lecții ați învățat din organizarea unui eveniment de o asemenea anvergură. Știm deja cât de greu e să mobilizezi resurse și oameni pentru a duce la bun sfârșit proiecte culturale, dar sunt sigură că au fost niște ingrediente cheie care v-au ajutat să dați o formă atât de bine închegată acestui proiect.

Întâmplarea face că am avut chiar astăzi (20.10.2024) o întâlnire de conectare, în afara proiectului, prin care să facem un mic inventar al grupului. Collage Festival este un proiect tare drag nouă, care a venit cu multe provocări și situații neprevăzute. Am văzut cât de ușor este să te pierzi în detaliile proiectului și să uiți de colegi sau de anumite nevoi. Am învățat să ne organizăm mai bine, să colaborăm mai bine, astfel încât să putem oferi publicului experiența pe care ne-o dorim. 

Trei colajiste, un paste-up și un vis. De la stânga la dreapta: Nicoleta Ababei, Ada Moisă și Ruxandra Niculae.

Putem spune că ne este atât copil, cât și profesor. Ne-a învățat să visăm, dar să fim și bine așezati cu picioarele pe pământ; că putem trece împreună peste provocări și că visele chiar devin realitate.